vineri, 29 august 2014

Alaptarea. Alimente care stimuleaza lactatia

In urma studiilor pe care le-am efectuat si a luptei continue pentru alaptare timp de un an si 3 luni, am descoperit ca lactatia poate fi stimulata si cu ajutorul unor anumite alimente, nu doar cu ceaiuri din plante si alte preparate farmaceutice.

Asadar, postez o lista de alimente care ajuta mama care alapteaza:
- fulgi de ovaz cu lapte, quinoa, seminte de floarea soarelui, seminte de dovleac, migdale, seminte de susan, ghimbir, fenicul, mei, salata verde, ciuperci champignon, naut, cafeaua de orz, cicoare.
Se adauga morcovii, ridichile, cartoful dulce, frunze de papadie, urzica, rucola, frunze de sfecla, napi, spanac, orez, mei, berea fara alcool.

In cazul meu, quinoa a facut diferenta. Am gatit-o ca pe orez, respectiv am facut un fel de pilaf si am adaugat ciuperci...o delicatese, producatoare de prolactina...:) In plus, am mai facut ciorba de quinoa cu spanac, dreasa cu ou...

Va prezint un extras pretios privind alimentele galactogoge din cartea "Ghidul mamei care alapteaza pentru laptic mai mult" scrisa de D.West si L.Marasco ("The breastfeeding mother's guide to making  more milk"):

In traditia ayurvedica indiana, migdalele, nucile de cocos si uleiul de susan sunt recunoscute pentru cresterea productiei de laptic, iar budinca de orez cu lapte, zahar, seminte de dovleac si floarea soarelui este promovata in acest sens.

In traditia chineza, alimentele care sustin lactatia intaresc organismul si regleaza temperatura corpului si circulatia fluidelor. Astfel, alimentele incluse sunt: supa de pui (cu oase) cu alge marine, papaya gatit, mei,  orez, anason, fenicul, marar, chimen si ghimbir. 

Alte alimente galactogoge: salata verde, ciuperci champignon, orz, ovaz, naut, papadie. 

Multe alimente au reputatie galactogoga probabil datorita unor nutrienti specifici. De exemplu, semintele de susan sunt bogate in calciu, in timp ce alte alimente sunt bogate in Omega3, vitamine, minerale si fier. Bauturile pe baza de cereale sunt populare in multe culturi in privinta sustinerii lactatiei. Atole este o bautura populara in Mexic preparata din faina de ovaz sau de porumb fiarta in lapte la foc mic. Apa de orz, facuta din jumate de cana de fulgi de ovaz fiert la foc mic in aprox. 1L de apa pentru 20 minute, in care s-au adaugat seminte de fincen. In tarile europene inlocuitorii de cafea pe baza de cereale sunt recunoscuti ca fiind galactogogi. (ex. Inka). Terciul de ovaz este popular in America de Nord. Sortimentele steel-cut sau rolled oats sunt mai bogate in nutrienti si sunt eficiente aproape instant.


Pentru retete si alte informatii vizitati: www.mother-food.com si www.mobimotherhood.org

miercuri, 3 iulie 2013

Diversificarea. Despre ceaiuri

Ceaiurile pentru bebelusi sunt utilizate de zeci de ani pe post de apa de catre multe mamici.
Acum sunt disponibile intro gama larga, de la pliculete cu prafuri pline de aditivi sau granule instant indulcite cu zahar, la plante simple culese din gradina.
Ceaiurile nu sunt interzise de nimeni (poate doar de medicul nostru pediatru :-) ), insa este de preferat sa se evite consumul lor si sa fie inlocuite de apa simpla.
Sunt plante medicinale care pot fi utilizate usor in alimentatia sugarului diversificat: menta, chimenul faciliteaza digestia. Busuiocul este recunoscut pentru proprietatile antibacteriene si poate fi de asemenea introdus in mancarica.
Am citit mai demult intro carte despre imunitate, ca taninul din ceai imbraca moleculele de fier si astfel ii blocheaza absorbtia in organism si, de aici riscul crescut de anemie.
In plus taninul se transforma in acid tanic in stomac si afecteaza mucoasa stomacala. Japonezii, mari consumatori de ceai sunt campioni la ulcere si cancere de stomac. (cartea: Enzima miracol- dr. Hiromi Shinya)
In final, este vorba de rezistenta unica a fiecarui organism la orice solicitare din exterior si raman la ideea ca tot ce este in exces nu este sanatos. Cred ca nu ar trebui sa se dea unui sugar mai mult de 50-100 ml de ceai pe zi, asa cum spun majoritatea medicilor. Este de retinut ca orice mililitru de ceai sau apa dat unui sugar mic, inseamna tot atata volum de lapte in minus.

Diversificarea. Sustinerea sistemului imunitar

Pentru intarirea imunitatii exista foarte multe produse farmaceutice sintetice si remedii naturiste. Am observat ca majoritatea preparatelor se bazeaza pe reducerea carentei de vitamine si minerale, si aportul de probiotice si prebiotice.

Postarea de astazi este legata tot de diversificare, respectiv de alimentatia care contribuie la mentinerea unui sistem imunitar activ, pregatit sa lupte cu "inamicii". Nu voi discuta despre suplimentele farmaceutice, deoarece din experienta noastra de pana acum, am observat cat de mult conteaza o alimentatie sanatoasa (cel putin alimentatie traditionala, fara preparate industriale) . Avem acum un anisor si 5 luni in care nu am avut nici o raceala serioasa si suntem recunoscatori pentru acest lucru. Tind sa cred ca alimentele pe care le consumam reprezinta baza unui sistem imunitar puternic, iar dragostea si pacea din familie sunt "suplimentele energetice" alaturi de apa, aer curat si expunere la soare.
Sa mentinem organismul pregatit sa lupte cu microbii, din punct de vedere al alimentatiei, inseamna sa evitam carentele de vitamine sau minerale, sa asiguram un tranzit intestinal bun si un sistem osos sanatos. Si mie mi s-a parut ciudat sa citesc cat de important este sistemul osos pentru imunitate, dar sanatatea oaselor inseamna mai mult decat un schelet puternic. In oase se produc celule rosii sanguine, celule imunitare (celule albe sanguine), trombocite, diversi factori de crestere si citokine. Sanatatea oaselor exercita de asemenea si o influenta endocrina asupra homeostazei glucozei (starea de echilibru), stocarii lipidelor si metabolismului energiei (dr. Perricone- cartea "Vesnic tanar").
In multe surse am citit ca 70% din sistemul imunitar este alcatuit din sistemul digestiv. Astfel, o digestie buna, respectiv o combinatie alimentara sanatoasa duc la o imunitate mai buna. Despre combinarea alimentelor am scris aici.
Respectand regulile combinatiilor sanatoase, bebe ar trebui sa primeasca zilnic alimente bogate in vitamina A (fructe si legume de culoare portocalie) si vitamina C (fructe si legume de culoare verde), cereale, alimente bogate in Calciu, alimente cu aport de fier,magneziu, complex B, precum si grasimi sanatoase. Multi nutritionisti recomanda alimentatia curcubeu, respectiv consumul alimentelor de culori diverse, astfel asigurandu-se varietatea nutrientilor. Vitamina A este vitamina cresterii si, impreuna cu vitamina E, sunt esentiale pentru o buna functionare a sistemului imunitar. Vitamina C este cunoscuta ca real adjuvant in aproape orice afectiune si ajuta in asimilarea fierului. Calciul este ajutorul sistemului osos, alaturi de vitamina D3, Magneziu si vitamina K. Voi reveni cu un articol detaliat pe tema vitaminelor si mineralelor esentiale.
Pentru a ajuta sistemul digestiv trebuie sa asiguram copilului o alimentatie bazata pe probiotice (din iaurt, cas, chefir, lapte acru,varza acra, bors, microalge), prebiotice care mentin in viata probioticele (toate alimentele cu fibre alimentare: fructe si legume proaspete, cereale, zer) si uleiuri presate la rece pentru mucoasa intestinala (ulei de in, ulei de germeni de grau, ulei de floarea soarelui, ulei de rapita - o lingurita sau jumatate de lingurita adaugata in mancare inainte de servire). "Printre legumele care contin cele mai multe prebiotice se enumera: sfecla, guliile, mazare, fasole, porumb, ceapa, usturoi, anghinare dar si fructe ca bananele." http://www.bendo.ro/probiotice-si-pr...-si-indicatii/

Probioticele si prebioticele refac si sustin microflora bacteriana. Despre uleiuri am citit in cartea Alternative naturale la antibiotice scrisă de Christopher Vasey, ca ajuta la refacerea mucoasei intestinale, care este la fel de importanta ca si microflora intestinala. Daca ne ingrijim de probiotice si prebiotice, trebuie sa le asiguram si mediul sanatos in care sa se dezvolte.


Exista multe alimente recunoscute ca fiind imunostimulatoare, insa consider ca ele nu sunt absolut necesare in alimentatia de baza. Daca exista un meniu echilibrat (cat se poate), care sa asigure nutrientii necesari, atunci aceste alimente imunostimulatoare isi au locul in dieta de sustinere a organismului in caz de boala si/sau in asa-zisele "cure" de stimulare a imunitatii (primavara si toamna). 


In mod evident, nu putem tine copiii in glob de cristal, feriti de orice agent patogen, in primul rand ca este aproape imposibil si, in al doilea rand, ca nu le face bine. Organismul trebuie sa lupte si sa produca anticorpi. "Copiii crescuti in mediu steril, prezinta risc cu 25% mai mare de a dezvolta alergii." (cartea lui Patrick Holford- Alergii alimentare). Si tind sa cred ca stie domnul acesta ce vorbeste, asta doar observand cati copii sunt alergici in timpurile noastre, cand igiena nu mai este un lucru greu de atins, cand apa este disponibila aproape tuturor. Se cunosc statisticile comparative intre copiii din urbe si cei din zona rurala, la cei din urma alergiile avand incidenta cea mai mica.

Timusul (unul din principalii "jucatori" ai sistemului imunitar) are proportiile cele mai mari la copil, iar pe masura ce inaintam in varsta se tot micsoreaza. El este organul care ajuta raspunsul imun. La nivel energetic, chakra iubirii este pozitionata exact langa inima si timus, de aici legatura dintre iubire si imunitate.
Alta legatura intre iubire, pace si sistemul imunitar la nivelul corpului fizic, este exercitata de nervul vag, cel care face legatura intre sistemul digestiv si creier. Trebuie multa dragoste, rabdare, sa nu existe tensiuni in familie pentru a pastra acest nerv relaxat, de asta se spune ca dragostea joaca un rol important in imunitate (cartea lui Dr. Oz "Tu! Ramai tanar"). Iubirea este hrana sufletului si din acest motiv am mentionat-o in acest articol despre diversificare.:)

sâmbătă, 2 februarie 2013

Diversificarea. Micul dejun

La inceputul diversificarii, fiecare mamica se gandeste cu ce masa ar fi cel mai bine sa inceapa. Nu cred ca exista un raspuns absolut, astfel ca sunt parinti care incep cu cina, oferindu-i copilului ca prim aliment cerealele speciale pentru bebelusi, sau cereale preparate in casa. Oricare ar fi alegerea este bine sa se respecte regula de introducere a alimentelor noi in prima parte a zilei, pentru a urmari eventualele reactii alergice, sau intolerante alimentare (chiar daca incepeti cu cereale pentru seara).
Noi am inceput cu pranzul si am continuat cu cina, mai exact, chiar cu aceste cereale....
Daca pentru pranz si cina, lucrurile stau relativ simplu (voi discuta in urmatoarele articole si despre ele), la micul dejun, lucrurile sunt destul de "diversificate".

Alegerea alimentelor este un lucru important, deoarece intre 75-95% dintre bolile cronice se datoreaza unei alimentatii neadecvate.
In postarea de astazi, voi face o scurta prezentare a optiunilor de mic dejun potrivite pentru sugarul de pana la un an, considerand ca diversificarea incepe la in jurul varstei de 6 luni, cum recomanda OMS.

1. Piure de fructe (gatit sau crud) - este folosit ca mic dejun de majoritatea mamicilor, deoarece se recomanda consumul lor pe stomacul gol. Se incepe cu un fruct fiert pe aburi si apoi se introduc altele, pe masura ce se testeaza toleranta alimentara. In a doua saptamana se poate trece la consumul de fructe crude. Se pune accent pe fructele indigene care sunt proaspete, decat pe fructele care calatoresc mult pana ajung in rafturile din tara noastra. O sursa bio este de preferat. Se mai practica si inceperea diversificarii cu suc de fructe, dar medicii recomanda consumul a maxim 30-50 ml pe zi, intrucat este bogat in zaharuri. Fructele se pot da copilului si sub forma de smothie, in care se pot introduce frunze verzi. Incercati sa evitati sucul de citrice pana la varsta de un an, fiind considerat acid, sau macar sa limitati consumul lui. Idei: mere, pere, prune, piersici, caise, banane, papaya, avocado, afine. Caisele uscate sunt o sursa buna de fier si pot fi adaugate in piureul de fructe, eventual dupa ce au fost rehidratate. Atentie, insa, ca vitamina C trece in apa in care se pun fructele la rehidratat, deci de preferat sa se foloseasca apa putina si sa se adauge in piure o parte din ea sau toata, daca este posibil. Cautati fructe uscate care nu contin dioxid de sulf, substanta care ajuta in procesul industrial de uscare.

2. Fructe cu biscuiti, sau fructe cu iaurt. Multi nutritionisti si medici, spun ca fructele trebuie consumate ca atare si ca nu trebuie combinate cu alte alimente intrucat ingreuneaza digestia si favorizeaza putrefactia lor in intestine. Asta inseamna, evident, ca iaurturile cu fructe din comert sunt un exemplu de combinatie alimentara gresita, pe langa faptul ca sunt pline de tot felul de coloranti, conservanti si alte E-uri. In schimb, mie nu mi se pare total gresita combinarea fructelor cu iaurt vegetal facut in casa (din lapte de migdale, lapte de orez, lapte de soia, etc.).

3. Micul dejun al autoarei Ruth Yaron pentru bebelusi este un "superpiure" care intruneste aproape tot necesarul de vitamine si minerale pentru o zi. Un astfel de meniu poate fi compus din urmatoarele alimente:
- 1/2-1 cana de super-piure de cereale (orez integral, ovaz, quinoa, etc. in functie de varsta copilului)
- 1 lingura legume cu vitamina A (morcov, dovleac, cartof dulce, pastarnac, caise) sau 1 galbenus de ou
- 1/2-1 lingurita de fulgi de drojdie de bere inactiva
- 1-2 linguri de legume verzi
- 1 sursa de vitamina C

4. Cereale pentru bebelusi - este o varianta de mic dejun simpla si la indemana oricui. Ele sunt considerate un aliment bun pentru inceputul diversificarii, fiind imbogatite cu vitamine si minerale. Unele voci spun insa ca nu sunt sanatoase pentru copii, si ca ar fi de preferat ca cerealele sa fie facute in casa.

5. Piure din fructe la borcanel din comert - este o varianta simpla si utila in calatorii. De preferat sa nu inlocuiasca fructele proaspete si sa ramana o optiune ocazionala.

6. Mic dejun "clasic" cu paine prajita cu unt, suc de fructe, eventual lapte sau iaurt. Nu este un mic dejun tomai sanatos din ceea ce v-am spus mai sus. De preferat ca acest tip de mic dejun sa fie redus la cateva ocazii ("de pofta"). In schimb variantele 1, si 3 sunt tipuri de mic dejun care ii asigura copilului destul de mult din necesarul zilnic de nutrienti si vitamine.

Despre combinatiile alimentare am scris aici mai mult si am dat si resurse suplimentare:
Diversificarea. Despre combinarea sanatoasa a alimentelor

Resurse suplimentare:
1. Ruth Yaron - Alimentatia copilului de la nastere la 3 ani
2. Eileen Behan - Biblia alimentatiei copilului


joi, 3 ianuarie 2013

Diversificarea. Primele alimente

Exista mai multe variante sau adevarate "scheme" de diversificare a alimentatiei bebelusului de la pediatri celebri, de la bunici, de la medicul de familie, de la vecina, etc. Toate am auzit de inceputul diversificarii cu mar ras cu biscuite, cu cereale, cu legume fierte, cu suc de morcov si sucul de mar cu morcov, banane pasate sau suc de portocale... Cu ce sa incepem daca suntem cu adevarat interesate de un start bun, respectiv de o alimentatie sanatoasa?
Eu am inceput cu mult studiu...:) Resursele pe care le-am parcurs si care m-au inspirat in alegerile facute le gasiti in subsolul acestui articol si vi le recomand cu drag.

Concluzia mea este ca nu exista "schema perfecta general valabila" ci "schema perfecta pentru fiecare copil".
Sunt copii care vor accepta aproape orice aliment cu usurinta si altii dupa care se alearga cu mancarea in lingurita...
Nu trebuie sa va lasati descurajate de refuzul alimentelor noi de catre bebelus. Trebuie oferite alternative cu entuziasm de fiecare data si cu multa dragoste. Pana la urma va accepta sa pape si altceva in afara de lapticul cu care este obisnuit.

In alegerea primelor alimente in diversificare as vrea sa subliniez cateva sfaturi pe care le-am gasit utile:
- oferirea de legume intai si apoi de fructe pentru a nu refuza alimente care nu sunt dulci ulterior
- se poate incepe diversificarea cu supa clara de radacinoase sau cu piure subtire. Unii bebelusi refuza textura si nu gustul, de aceea se recomanda supa clara pentru inceput, sau piureurile foarte subtiri.
- oferiti un singur aliment la inceput si tineti distanta de 2-3 zile pana la introducerea altui aliment pentru a urmari eventualele intolerante. Daca aveti istoric cu alergii in familie trebuie sa cereti sfatul pediatrului in alegerea corecta a alimentelor si trebuie sa aveti in vedere cateva sfaturi privind primul ajutor in caz de alergii alimentare.
- se poate incepe diversificarea cu cereale pentru bebelusi. Unii nutritionisti nu sunt de acord cu introducerea de cereale la bebelusi (ca de altfel cu cerealele cu lapte si pentru adulti), din motiv ca acidul fitic din cereale impiedica absorbtia calciului. Realitatea unui copil mofturos te poate pune in situatia de a-l vedea cum mananca cu o imensa placere aceasta combinatie. Eu zic ca nu este un capat de tara si ca se poate trece de la cereale la legume prin combinarea treptata pana la reducerea cerealelor. Astfel este bine daca exista un aliment acceptat de care sa poti lega introducerea altor alimente refuzate anterior.
- se poate combina alimentul nou cu laptele bebelusului. Exista unele voci care spun ca daca nu ii place alimentul respectiv, ar putea sa refuze ulterior si laptele. Noua nu ni s-a intamplat asta, dar nici nu pot asigura pe nimeni ca oamenii astia nu au dreptate.
- fructele se recomanda la inceput sa fie fierte pe aburi si apoi trecut la fructe crude
- nu se recomanda sucuri de fructe. Sucurile din fructe sunt bogate in zaharuri. Mamicile care insista sa ofere aceste sucuri copiilor, ar trebui sa se limiteze la o cantitate de 30-50ml pe zi.
- inainte de a combina alimentele cititi regulile unei diete sanatoase. (combinarea sanatoasa a alimentelor)
- incepeti cu o singura masa, fie pranzul, fie micul dejun (sau cerealele seara cum zicea pediatrul nostru:))
- se pot oferi urmatoarele alimente la inceputul diversificarii (la varsta de 6 luni):
       -legume: avocado, cartof dulce, dovleac placintar, dovlecel, zuchini, radacinoase (morcov, pastarnac, telina), fasole verde, brocoli. Atentie la cartofii albi ca produc gaze, din acest motiv eu i-am cam ocolit si i-am dat doar sa guste de cateva ori.
       -fructe: pere, prune, mere dulci, banane (unii sunt de parere ca sunt alergenice si ca trebuie introduse dupa varsta de un an), avocado.
- nu faceti un scop din a-i inlocui cat mai curand mesele principale de lapte cu alimente solide. Nu uitati ca laptele (matern sau formula, dupa caz) este alimentul de baza in primul an de viata
- nu va stresati daca apar zile in care nu mai vrea sa manance nimic, desi acceptase alimentele respective anterior. Puteti sa ii dati doar laptic in acele zile pentru ca asa are el nevoie si nu trebuie sa faceti o tragedie din asta. Sunt zile cu pusee de crestere, sau zile cu eruptii dentare, etc.
- in zilele de boala (raceli, bolile copilariei, etc) este bine sa ii dati copilului multe lichide (laptele de baza, dar si supe clare), pentru a nu-i solicita organismul care lupta cu boala sa mai faca eforturi suplimentare cu digestia unor alimente cu care nu prea este obisnuit.
- se poate sa oferiti din disperare (dupa multe refuzuri) mancare de bebelusi la borcanel din comert si sa constatati ca aceasta este singura care ii place bebelusului. Nu capitulati in incercarea de a-i oferi mancare sanatoasa copilasului si scoateti treptat borcanelele prin combinare progresiva cu piureuri facute in casa (din aceleasi alimente chiar).

Astfel dupa ce am studiat multitudinea de scheme si sutele de sfaturi, am zis ca aleg schema de diversificare "perfecta", pe motivul de mai sus ca daca se incepe cu fructe exista riscul sa refuze legumele. M-am linistit repede dupa primele 3 zile in care copila mea refuza cu inversunare sa deschida gurita pentru a doua lingurita. A patra zi nu a mai vrut nici macar sa guste din lingurita... Asadar am urmat planul "B" de testare a altor alimente... greu si frustrant, dar mi-am urmat copilul si nu l-am mai condus ca nu aveam cum... Astfel, desi nu am fost de acord cu cereale am urmat sfatul pediatrului de a-i oferi cereale de orez cu lapte, care, culmea, chiar au fost un succes la inceput. Apoi i-am dat in urmatoarea ordine si bineinteles cu pauzele de 2-3 zile necesare pentru a studia eventualele reactii alergice: avocado pasat cu putin lapte matern, dovleac placintar copt la cuptor, dovlecel fiert pe aburi, supa clara de radacinoase, cartof dulce fiert pe aburi, supa de legume (radacinoase+gogosar+o rosie mica+brocoli+fasole verde), piure de fructe (pere, mere dulci, banane, prune, piersici), iaurt, galbenus, peste de rau (pastrav, clean).
In continuare, copila mea (la aproape un an) refuza sa manance mai mult de 40-50g de alimente solide la o masa... Asadar am trecut la planul "C" propus de o prietena draga mie, de a-i oferi superalimente care sa ridice valoarea nutritionala a alimentelor papalite de bebelusa mea. Astfel, am introdus cateva alimente noi: faina de seminte de in, spirulina pudra, drojdie de bere inactiva, chlorela. Tot la sfatul ei i-am introdus laptele de migdale care a facut senzatie. Copila mea primeste laptele asta din migdale cu exclamatii la fiecare lingurita "Aammm!". Voi reveni cu o postare completa despre superalimente in diversificare.

Asadar, fiecare "schema de diversificare" mai mult ca sigur ca va trebui adaptata, la nevoile copilului si ulterior la nevoile familiei, pentru ca nu veti putea pretinde copilului sa manance doar legume cu mei, in timp ce dumneavoastra mancati mititei cu mustar si beti bere. Sau mai bine adaptate nevoile familiei la o schema sanatoasa.:)
Va doresc diversificare usoara!

Resurse utile:

http://pediatruldebuzunar.blogspot.ro/2011/04/diversificarea-alimentatiei-sugarului.html
http://pediatruldebuzunar.blogspot.ro/2012/03/tabel-diversificare-sugar.html
http://pediatruldebuzunar.blogspot.ro/2011/05/diversificarea-alimentatiei-sugarului.html
http://easiea.blogspot.ro/2012/05/despre-diversificarea-alimentatiei-la.html
http://easiea.blogspot.ro/2012/05/despre-diversificare-ii-alegerea-si.html
http://diversificare.ro/alimente/2012/03/schema-de-diversificare-perfecta/
http://diversificare.ro/alimente/2011/06/tabelul-diversificarii-alimentatiei-pentru-bebelusi-si-copii/
http://diversificare.ro/articole/2012/02/tabelul-substantelor-nutritive/
http://diversificare.ro/alimente/2012/03/in-ce-vase-gatim-pentru-bebelusi-si-copii/
http://diversificare.ro/alimente/2011/12/cum-este-bine-sa-combinam-alimentele/
http://ligiapop.com/2012/07/11/intrebari-si-raspunsuri-raw-food-si-bebelusii/
http://bebster.ro/articole/diversificarea-alimentatiei-bebelusului-introducerea-solidelor-inceputul-diversificarii
Carti:
Ruth Yaron - Alimentatia copilului de la nastere la 3 ani
Annabel Karmel - Superalimente pentru sugari si copii
         

miercuri, 5 decembrie 2012

Diversificarea. Primul ajutor

Diversificarea alimentatiei sugarului este un pas important in viata.
Odata cu documentarea privind alimentele potrivite pentru sugar, am considerat ca este necesar in primul rand sa stim sa acordam primul ajutor copilului in situatii neprevazute: in caz de inec cu mancare sau in caz de alergie alimentara. Cu siguranta nimeni nu doreste sa se gandeasca la asemenea situatii, dar la fel de sigur este ca nu vrem sa fim pusi in fata faptului si sa nu stim ce sa facem.

Asadar in caz de inec urmati pasii din filmuletele de mai jos, atat pentru sugari cat si in cazul copilasilor mai maricei:







Alergiile alimentare se pot manifesta in forma usoara constand in dureri abdominale, urticarie, greata, eczeme sau se pot manifesta prin umflarea fetei, buzelor, ochilor, limbii, gatului, congestie nazala pana la soc anafilactic, in cazuri rare.
Diversificarea are ca prima regula oferirea unui singur aliment timp de 3-4 zile pentru a testa toleranta lui. Astfel daca vor aparea simptome de alergie, primul lucru pe care il vom face este de a elimina ultimul aliment introdus.

Daca singurele simptome ale alergiei sunt o usoara urticarie si disconfort abdominal, atunci acestea se pot trata acasa prin aplicare de comprese reci pentru a atenua iritatia (poate fi utilizata apa termala, recunoscuta pentru proprietatile calmante), prin repaus, aplicarea de solutii calmante farmaceutice sau administrarea de antihistaminice care se dau fara prescriptie medicala: loratadina sau difenhidramina. Personal nu sunt adepta medicatiei decat in cazuri absolut necesare, astfel in cazul unor iritatii usoare eu nu as opta pentru ele.

In cazul unor simptome grave, se impune consultarea unui medic: medicul curant al copilului sau medicul de garda de la urgente/ambulanta.
Daca observam ca se ingreuneaza respiratia din cauza congestiei nazale, putem administra un bronhodilatator (albuterolul sau epinefrina), daca avem in casa si, eventual, daca am reusit sa vorbim cu un medic la telefon despre acest lucru.
Daca apar ameteli (pe care copilul le poate comunica, sau observati ca isi pierde echilibrul), intindeti copilul cu picioarele mai ridicate fata de nivelul capului pentru a creste aportul sanguin cerebral.
 
Recomand cateva sfaturi pentru operativitate in cazul unei urgente medicale de orice fel (nu doar alergie alimentara):
- pastrarea la indemana (pe usa frigiderului, pe usa de la intrare, etc) a unei liste cu telefoane de urgenta (112, telefoanele parintilor in cazul in care copilul sta cu o alta persoana pe timpul zilei, telefonul medicului curant al copilului, telefon de la serviciul de urgenta din oras - daca este posibil)
- este util ca in cazul unei urgente medicale sa se apeleze la o alta persoana care sa sune la serviciul 112, in timp ce prima persoana poate acorda primul ajutor copilului (se stie cat de mult suntem tinuti la telefon cand sunam la 112, timp pretios in cazuri de urgenta, spre exemplu in caz de inec).
- tineti in casa, la indemana, o trusa de urgenta care sa contina si remedii necesare in cazul alergiilor alimentare: - antihistaminice (loratadina - nu are efecte secundare de tip sedativ), bronhodilatator pentru cazul in care sugarul nu mai poate respira din cauza congestiei nazale (albuterolul sau epinefrina).

Va doresc sa nu aveti nevoie niciodata sa aplicati aceste instructiuni! Si va doresc sa nu le uitati.
Multa sanatate!

Resurse:
http://www.sanatateatv.ro/ghid-terapeutic/alergii-alimentare/
http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-alergiilor-alimentare_1781

sâmbătă, 1 decembrie 2012

Diversificarea. Despre combinarea sanatoasa a alimentelor

Cred ca nu exista vreo mama care sa nu fi primit sfatul de a-i da copilului mar ras cu biscuti, sau suc de mar cu morcov. Si mai stiu ca acest sfat a venit insotit de afirmatia: "Poti sa ii dai linistita ca si voi ati primit la fel si uite ca sunteti sanatosi!". Ei, bine, oare ce inseamna sanatosi? Sanatatea se rezuma doar la lipsa de simptome atasate vreunei boli? Oare chiar suntem sanatosi tun? Nu vreau sa cadem in extrema ipohondrie, dar ideea de baza este ca "suntem ceea ce mancam"! Sigur ati mai auzit aceasta expresie. Cum bine zicea parintele medicinei Hipocrate, acum mai bine de 2000 de ani, "mancarea sa ne fie leac". 

Traim timpuri in care industria alimentara este la un nivel fara precedent. Bunicii nostri au trait multi ani sanatosi, dar daca analizam un pic dieta lor ne dam seama de diferentele majore fata de ceea ce mancam noi astazi. Bunicii nostri aveau alimentele din gradina proprie in mare parte, nu existau alimente super rafinate sau procesate industrial, nu existau toti acesti amelioratori, indulcitori, E-uri, afanatori, agenti de crestere, etc. In al doilea rand faptul ca suntem un popor crestin, prin post s-au efectuat adevarate detoxifieri ale organismului. In al treilea rand munca la camp si munca din gospodarie au fost exercitiile fizice pe care ni le recomanda toti medicii in ziua de astazi. Deci nu putem sa ne comparam cu bunicii nostri decat foarte putin, cu putina incarcatura genetica pe care am mostenit-o de la ei. :-)

Noi, in calitate de parinti avem datoria de a ne indruma copiii sa consume alimente sanatoase in combinatii sanatoase. Astfel, revin la inceputul acestui articol ca sa explic de ce nu este sanatos marul cu biscuti si sucul de mar cu morcov si, cum putem sa ne hranim copiii cat mai corect, asigurandu-le baza pentru un organism sanatos.

„Digestia incepe din cavitatea bucala”. Ati auzit cel putin o data aceasta afirmatie. Astfel, o masticatie corecta, eficienta, permite formarea unui bol alimentar pregatit pentru urmatoarea etapa a digestiei, din stomac. Daca alimentele sunt mestecate suficient, atunci prin maruntirea lor se mareste practic suprafata de contact cu sucul gastric facilitand asimilarea de nutrienti. In stomac, odata ajunsa mancarea, se efectuaza o ajustare de pH si o ajustare a temperaturii alimentelor (digestia este favorizata cand alimentele ajung la temperatura corpului). Astfel, daca se consuma alimente care au nevoie de pH diferit pentru digestie, in mod evident ca unele alimente vor ajunge in intestine nedigerate, intra in putrefactie si cauzeaza disconfort abdominal si alte efecte neplacute in timp. 

Exista cateva reguli simple pentru asigurarea unei diete sanatoase:
-          Apa nu se consuma in timpul mesei sau imediat dupa masa, ci cu jumatate de ora inainte de masa, si cu doua ore dupa masa.
-          Fructele nu se combina cu nimic (nu cu iaurt, nu cu cereale, nu cu legume si nici cu biscuiti:-)). Exista o singura combinatie care este acceptata de nutritionisti: fructe acide cu frunze verzi (salata, loboda, spanac, patrunjel, frunze de ridichi, etc.) sub forma binecunoscuta de green smothie;
-          Laptele nu se combina cu alte alimente, fiind complex si foarte greu de digerat. Combinatia cu cereale pe care ne-o servesc reclamele TV, prin urmare, nu este sanatoasa, in plus acidul fitic din cereale blocheaza absorbtia de calciu din lapte. 
-     Cerealele la cutie nu sunt o optiune sanatoasa, si in locul lor ar trebui introduse cerealele integrale tinute la inmuiat pentru a se elimina din acidul fitic.
-          Alimentele bogate in amidon (cartofi, paine, paste, etc.) si leguminoasele (fasole, mazare, linte) se consuma singure, sau combinatii intre ele, in nici un caz nu se combina cu proteine animale (exemple romanesti de combinatii gresite: friptura cu piure de cartofi, fasole scazuta cu carnati sau afumatura, mazare cu carne, etc.)
-          Grasimile saturate (unt, smantana, slanina) nu se combina cu proteine si nici cu alimentele bogate in amidon, ci cu legume;
-          Grasimile bogate in proteine (avocado, nuci, seminte, masline) se combina cu legume sarace in amidon sau cu fructe acre
-          Grasimile nu se combina cu zaharuri (fructoza). Exemple gresite: avocado cu fructe dulci, curmale cu nuci, fructe uscate cu avocado (nu are sens sa discutam despre deserturile pline de lapte, ulei(untura) si zaharJ)
-          Proteinele animale se combina doar cu legume sarace in amidon (cele verzi, cele bogate in apa si radacinoasele)
-          Fructele acide se combina doar cu fructe semiacide, iar fructele dulci se combina doar intre ele.
-          In timpul mesei se recomanda consumarea intai a lichidelor si alimentelor care se digera mai usor.
Revin la paranteza de mai sus: desertul arhicunoscut la noi, nu este deloc sanatos. Zaharurile trebuie consumate doar pe stomacul gol si in combinatia corecta, deci nu cum am fost invatati ca daca mancam tot din farfurie primim un binemeritat desert. :-) Este de preferat sa se evite consumul frecvent de prajituri sau produse de patiserie. 

Renuntati la alimentele procesate din comert, la produsele cu prea multe ingrediente pe etichete, la mezeluri, dulciuri, sucuri carbogazoase, la painea din comert plina de afanatori, amelioratori si alte E-uri, la produsele albe (rafinate) de genul faina alba, orez alb, zahar, etc.

Ati putea crede ca ne raman foarte putine de oferit copiilor nostri, dar nu este adevarat, ca de-abia acum descoperim impreuna cu ei cat este de bogat in roade pamantul asta si cat de gustoase sunt ele gatite simplu si cu dragoste de parinte.

Trebuie sa invatam sa gatim sanatos pentru copiii nostri si este o adevarata provocare, la inceput, sa invatam sa le oferim „deserturi” ( a se citi gustari intre mese) sanatoase. Sunt convinsa ca este doar o chestiune de timp pana ne vom obisnui noi, ca adulti, si pana ne vom indeparta de obiceiurile alimentare nesanatoase, vechi. 

Resurse pe care vi le recomand cu drag: 
http://www.cristelageorgescu.ro/meniul-zilei-3/
http://diversificare.ro/alimente/2011/12/cum-este-bine-sa-combinam-alimentele/
http://www.vindecator.com/cum-combinam-corect-alimentele-la-o-masa/
http://ro.scribd.com/doc/60789444/COMBINARE-ALIMENTE
Combinarea alimentelor si digestia, de Steve Meyerowitz, ed. Benefica, 2010 



vineri, 19 octombrie 2012

Diversificarea alimentatiei. Cat trebuie sa manance sugarul?

Aceasta este o intrebare care framanta orice mamica.
Teoria spune ca un sugar in jurul varstei de 4 luni va manca aproximativ 1000ml (plus/minus 200ml) de lapte matern (sau lapte praf) si stomacelul lui va avea aceasta capacitate pana in jurul varstei de un an.
Dupa introducerea meselor solide, la varsta de 6 luni, bebelusul va manca in jur de 600-700 g solide si 400-500g de laptic zilnic, respectiv 5 mese pe zi a cate 200-220 ml(g).
Dar teoria asta nu se aplica la toata lumea... :) Spre exemplu, fetita mea a decis ca ei ii ajunge laptic mai putin, astfel ca a crescut de la 4 luni cu 650-700ml de lapte matern pe zi, iar acum la 9 luni consuma cam 500ml lapte matern si maxim 250g solide pe zi.

Este important sa pregatim pentru copil portii mici si eventual sa le suplimentam daca vedem ca ii place. Un castronel plin cu mancare pus in fata unui copil mofturos (a se citi "copil care nu accepta bucuros alte alimente in afara de laptic" :-) ) nu il va stimula sa manance, ci poate chiar ii va starni si mai mult repulsia fata de mancare cand mama lui sta cu lingurita plina in fata sa cu intentia de a lichida enormitatea de castronel...
Nu umpleti cu mancare nici lingurita, ci oferiti-i doar cate jumatate de lingurita sa aibe timp sa mestece si sa inghita. Asadar, sa nu ii umpleti gurita cu mancare. Acesta este un obicei frumos si pentru adulti, nu doar pentru copii.
Pe masura ce creste copilasul, nu uitati sa ii oferiti mereu portii de copii! Nu le umpleti farfuriile cu mai mult decat pot ei consuma si nu ii fortati sa consume tot din farfurie.
Eu imi amintesc ca aveam portiile egale cu parintii si era stresant sa aud la masa: "mananca tot!", "hai, inca o lingurita si termini" sau "nu lasa norocul in farfurie!"... Mereu m-am chinuit sa mananc tot din farfurie.... Acest obicei cauzeaza in timp probleme digestive, care bineinteles ca nu m-au evitat...